Felul
în care definim vârsta poate aduce o mare diferenţă în atitudinea noastră faţă
de viaţă.
Această
atitudine este cea care dictează acţiunile noastre de zi cu zi.
La
rândul lor, aceste acţiuni ne determină viitorul fiziologic şi vârsta
bioelectrică.
Vârsta
poate fi definită în funcţie de vârsta cronologică, de cea mentală, de cea
funcţională, şi cel mai important între toate, de vârsta bioelectrică.
Iată
în ce constă fiecare din acestea:
Vârsta calendaristică se
referă la anii pe care i-am petrecut până acum pe acest pământ. În fiecare an, noi
celebrăm această vârstă dând o petrecere de ziua noastră. Din păcate, noi
sărbătorim trecutul, spunând că am îmbătrânit cu atâţia ani, deşi ar trebui să
spunem că am întinerit cu atâţia ani!
Vârsta mentală este
definită de felul în care gândim. Ea ţine de perspectiva noastră asupra vieţii.
Este
un fel de capsulă a timpului în care este prinsă mintea noastră, în funcţie de
o perioadă sau alta din trecutul pe care l-am trăit. Spre exemplu, există
oameni care au crescut în perioada Marii Depresiuni, fiind marcaţi pe viaţă de
această perioadă a vieţii lor. Există nenumăraţi oameni în vârstă care
reprezintă cea mai bună dovadă a acestui efect de capsulă a timpului.
Din
punct de vedere mental, ei au rămas tineri (perioada care i-a marcat s-a petrecut
de regulă în tinereţe, iar ei continuă să se cramponeze de ea), dar din punct
de vedere fizic au îmbătrânit.
Cunoaştem
cu toţii asemenea persoane, de multe ori chiar în familia noastră. Indiferent
cât de tânără se crede însă persoana respectivă, este evident că trupul ei a
trecut de mult de perioada apogeului anabolic, pierzând ritmul cu mintea sa. În
acest caz, avem de-a face cu o minte tânără într-un trup bătrân. Orice aţi spune,
nu este o perspectivă prea roză!
Vârsta funcţională se
referă la capacitatea noastră de a funcţiona.
Medicina
aşa-zis holistică defineşte sănătatea funcţională drept capacitatea noastră de
a experimenta activităţile normale, de zi cu zi.
Acest
gen de definiţii ciudate acceptă existenţa unor tulburări degenerative,
considerând că bunăstarea are la bază felul în care ne auto-percepem,
indiferent de limitările noastre mentale sau fizice care ne împiedică să ducem
un mod de viaţă cu adevărat sănătos, plin de vitalitate.
Definiţiile
din categoria celei de mai sus le induc oamenilor o stare de confuzie. Ele nu
scot nici un cuvânt referitor la cauzele procesului de îmbătrânire şi ale
bolilor!
Practic,
nu reprezintă altceva decât simple afirmaţii golite de orice conţinut.
Apogeul
sănătăţii nu poate fi cu adevărat experimentat decât în ABSENŢA bolii.
Nu
poţi fi din nou tânăr decât atunci când ARĂŢI, TE SIMŢI şi GÂNDEŞTI din nou ca
un om tânăr!